Veve și Riță

În pădure trăia o veveriţă, Veve, care de când era mică a trăit singură, pitindu-se pe sub frunze. Era fricoasă şi nu avea prieteni.

Într-o zi, pe când încerca să-şi găsească ceva de mâncare, se întâlni cu o altă veveriţă, Riţă. Aceasta era foarte veselă, jucăuşă şi avea mulţi prieteni.

Riţă când o zări, se apropie de ea şi îi spuse:

– Bună, eu sunt Riţă şi locuiesc în apropiere. Tu cine eşti?

– Eu sunt Veve şi nu reuşesc să găsesc nimic de mâncare!

Riţă: – Te invit la un ospăţ cu nuci şi alune la mine acasă, în copacul acesta, la a cincia creangă, spuse entuziasmată Riţă.

Veve speriată: – În copac? Dar eu nu m-am urcat niciodată în copac! Oricât de foame mi-ar fi, nu pot urca în copac!

Riţă razand: – Dar dacă vei vrea cu adevărat vei putea! Te gândeşti la câtă mâncare este sus şi vei vedea că nu este greu deloc să urci în copac!

– Voi fi lângă tine în caz că vei avea nevoie, încercă Riţă să o mai liniştească pe Veve!

Foamea care nu-i dădea pace o convinsese până la urmă pe Veve să asculte de noua ei prietenă. Cu grijă şi convinsă că va putea, a reuşit să urce în copac până la a cincia creangă, la casa lui Riţă .

Din acea zi Veve şi Riţă au devenit nedespărţite şi împreună au reuşit să facă o mulţime de lucruri noi, iar Veve nu a mai spus niciodată “nu pot”, ci :

« POT DACĂ VREAU CU ADEVĂRAT ! »