Sărbători fericite!

Copiii nu au nevoie de cadouri de la părinți, ci de prezența lor!

Cadoul dorit de Crăciun

Educația e ca pomul

Copiii învață ceea ce trăiesc

Sfatul părinților

10 pași ai unui bun părinte

Legăminte față de copilul meu

Promisiune către copilul meu

Doi bogați

Cînd am fost mică

Un copil are nevoie nu doar de dragoste de la părinți, ci și dragoste între părinți

Semne și simptome autism

Fiecare copil merită un părinte...Dar nu fiecare părinte merită un copil

Un copil are nevoie de dragoste între părinți

Regulile familiei

A avea copii înseamnă a primi binecuvîntarea lui Dumnezeu în casa ta

Să fii părinte înseamnă...

Copilăria este o sfîntă sărbătoare, o icoană a sufletului

O iubire care nu depinde de nimic

Copiii sunt singura putere...

Fiecare părinte trebuie să spună zilnic

Pe care treptă ai urcat astăzi?

Lucruri învățate de la mama

Ce facem vara în familie?

50 de lucruri care nu se pot cumpăra cu bani

Starturi vesele organizate în Dendrariu

Elevii trebuie să fie provocați pentru a îndrăgi mișcarea în aer liber

Școala peste 50 de ani

     Îmi aduc aminte de prima mea zi de școală: un ghiozdan mare maro în spate cu o fetiță și un băiețel imprimat pe el, un penar cu pixuri, caiete. Eu bucuroasă că mă duc la școală. Astăzi copilul vine la școală trist, cu ghiozdan în spate imprimat pe el imagini diverse din desene animate sau filme, penar cu pixuri, creioane, carioci și alte richizite în el, telefon mobil. În viitor va veni elevul la școală mai trist ca în prezent, fără ghiozdan, cu telefon și iPad în mînă.

   Pe lîngă prima zi de școală, în timpul celor 12 clase, mă duceam cu zîmbetul pe buze la școală fiindcă așteptam cu nerăbdare să discut cu colegii de clasă, să repetăm tema împreună, să analizăm tema pentru acasă. Acum nu mai este așa, copilul stă în timpul pauzelor în bancă și se joacă cu degetele pe ecran la telefonul său inteligent, nu comunică cu colegii. Și dacă se întîmplă ca un coleg să – l deranjeze devine agresiv și se începe cearta și băiata între ei. Cu avansarea accelerată a tehnologiilor informaționale nu m-ar mira faptul ca peste 50 de ani în școală elevul să vină dimineața și în loc să deschidă caietul și să scoată capacul de la pix, să își deschidă tableta și să umble cu degetele pe ecran fie pentru a repeta tema, fie pentru a scrie sau pur și simplu să socializeze cu colegii virtuali pentru că nu are timp pentru a comunica cu cei reali care se află lîngă el. Peste 50 de ani  capacitatea copiilor de comunicare ar putea fi afectată din cauza timpului tot mai mare petrecut în faţa calculatorului şi a discuţiilor virtuale cu prietenii lor. Ei ar trebui încurajaţi să îşi petreacă cît mai mult timp din cel liber pentru a se întîlni cu prietenii lor, de a practica diverse sporturi împreună, de a ieşi în natură, toate aceste activităţi avînd un efect relaxant. Însă încurajarea ar trebui să vină mai mult din partea părinților și nu din partea învățătorului, a școlii.

    Pe această bază se poate intui conturarea idealul educațional al timpului nostru și al lumii în care trăim  și în care vom trăi, capabil să știe, să facă, să vrea, să fie și, mai ales, să  devină, potrivit noilor configurații și necesități ale societății viitorului. Astfel incît, școala este acel pilon care stă la baza formării generațiilor de astăzi și cele viitoare să fie capabile, pe de o parte, să se adapteze la noile lor condiții de viață și la noile sarcini pe care vor fi obligate să și le asume, iar, pe de altă parte, să își poată dezvolta personalitatea și să-și îmbogățească viața personală pe baza căreia să se poată regăsi și să-și satisfacă toate necesitățile de autorealizare, în condițiile civilizației moderne. În ciuda acestei dezvoltări ce va avea loc şi în viitor, părinţii vor fi tot mai ocupaţi, petrecînd tot mai puţin timp cu copiii lor, acest lucru mi se pare inadmisibil, pentru că familia este pilonul principal în educarea unui copil, mai ales în primii ani de viaţă cînd copilul învaţă limbajul, învaţă să clasifice, învaţă adevăratele valori umane. Copilul trebuie să înveţe de la părinţi să facă diferenţa între bine şi rău, pentru ca el să aleagă pe viitor binele, nu din cauza fricii de pedeapsă ci din cauza conştiinţei. Pentru că părinţii sunt un model pentru cei mici, ei trebuie să petreacă cît mai mult timp în preajma copiilor lor, avînd un comportament adecvat. Cu părere de rău în viitor școala va fi cea care va înlocui educarea părintească, căldura părinților, vatra părintească.

    Cum va arăta școala peste 50 de ani depinde de noi învățătorii, dascălii, îndrumătorii noii generații. Din cele mai vechi timpuri părinții selectează pentru copiii lor cea mai bună școală, cei mai buni profesori.  Acest lucru se întîmplă și azi și nu cred că se va schimba peste 50 ani. Astăzi, trebuie școala să țină cont de societatea în care trăim, de pericolele și tentațiile ei, dar și de oportunitățile care există, pentru a învăța copilul să supraviețuiască în această lume, uneori sălbatică, dar și să reușească să-și croiască un viitor mai bun în viață. Învățătorul îl ghidează pe copil să înțeleagă că învață cele mai bune lecții de viață și principii de educație din experiență și prin puterea exemplului. O metodă de a crește un copil capabil și descurcăreț, cu un viitor promițător în față, este să îi oferi posibilitatea de a explora cît mai multe activități. Îl ajută să extragă mai ușor învățăturile necesare pentru viitor. Noi suntem cei care trebuie să – i facă pe copii să îndrăgească, să iubească școala și nu să o urască,  pentru ca peste 50 de ani școala să aibă copii dornici de a învăța. Copilul să vină zîmbind, cu ghiozdanul în spate și cu două mere roșii pe care să le mănînce la școală, după cum spunea Grigore Vieru.

Ce face omul cu natura

Învață copilul nu doar să citească...

Educă corect copilul

Copilul este ca un fluture în vînt

Copiii trăiesc cum învață

Surpriză pentru mamele noastre scumpe

Cu mult drag am realizat surpriză pentru scumpele noastre mame cu ocazia zilei de 8 Martie

7 ani de acasă

Cele mai frumoase lucruri

1 Martie

Pentru a demonstra imensa dragoste pe care o simt pentru părinți, elevii au confecționat de Dragobete o felicitare pentru ei.
                                   Fluturași din inimioare

Dragobete - drag de fete

Iată ce obiceiuri şi superstiţii se parctică chiar şi astăzi de                                     Dragobete.

• În ajunul sărbătorii, fetele strîngeau de cu seară zăpadă, apa topită fiind folosită pentru ritualuri de înfrumuseţare şi pentru descîntece de dragoste. 
• La sate, tinerii se întîlneau în faţa bisericii şi mergeau apoi să caute flori de primăvară, pe care le puneau la icoane, pe care le păstrau pînă de Sînziene. 
• În noaptea de Dragobete, în unele zone, tinerii aprind focuri pe dealuri. Fetele şi băieţii se strîngeau la glume şi discuţii, ca în jurul unui foc de tabără. 
• În satele din Mehedinţi, fetele ţineau obiceiul "zburătoritului", un fel de "leapşa" a dragostei, în care băieţii trebuiau să prindă fetele şi să le sărute. De multe ori, sărutul anunţa o viitoare logodnă. 
• Se spune că cine nu sărbătoreşte de Dragobete, nu se va îndrăgosti în anul respectiv. Totodată, cine participă la această săbăoare este ferit de boli tot anul, mai ales de febră.
• Oamenii din popor consideră de bun augur dacă în ziua de Dragobete întîlneşti o cunoştinţă de sex opus. 
• Cine aude pupăza cîntînd în ziua de Dragobete va fi harnic tot anul.
• Nu în ultimul rînd, dacă vrei să păstrezi dragostea de partea ta tot anul, trebuie neapărat să te întîlneşti de Dragobete cu persoana iubită.

 FII FERICIT (Ă) DE DRAGOBETE!

Ceea ce ne dorim să vedem este copilul în căutarea cunoașterii și nu cunoașterea în urmărirea copilului.